Cu stropitu’

Cu stropitu’ Undeva în Mitteleuropa, băieții în călduri dar fără noroc pun mâna pe pușculiță și cumpără un parfum de la supermarket cu care se duc la fetele pe care le cred mari și la restul prietenelor.Le stropesc, așa se face într’a doua zi de paște, luni, ușor după prânz, pe la ora cafelei, în Mitteleuropa catolică și protestantă.Primesc la schimb un ou roșu, o felie de cozonac și, cel mai de preț, un pupic – dar, hm, de la bunicele care’și amintesc, dragele, cum le stropeau pe ele tineri de pe, e-hei, vremea lor.Nici nu mai contează cum miros la sfărșitul zilei bietele fete, undeva, … Continuă să citești Cu stropitu’

Muntii nu asculta discursurile politicienilor

Muntii nu asculta discursurile politicienilor O pacla murdar-laptoasa imbraca ziua in amiaza mare orizontul de jur-imprejurul Carpatilor. Romania a uitat, cu siguranta, albastrul. Ceea ce vedem zi de zi prin geamul biroului nu seamana cu cerul decat prin contributia imaginatiei. Cantonul de la Baba Mare. Toata lumea il stie de „cabana lui nea Catalin”. Sau „aia invelita in tabla”. Drumul spre Omu trece prin fata lui. Si cei care se incumeta sa urce la crucea de pe Caraiman trec pe aici. Si nu trec oricum. Usa cantonului e mult prea deschisa pentru gerul de afara. Nu se inchide pana nu se lasa noaptea. Vine unul, sta … Continuă să citești Muntii nu asculta discursurile politicienilor