fotografii povestite…

poza 1. el seamănă a muşchetar (dacă n’ar fi îmbrăcat cam sport pentru asta); aşa că l’am decretat sonetist (sau, poate, şansonetist?) iar ea… ea e ultimul lui vers, niciodată scris, niciodată fredonat; ea şi el, două personagii oarecare din Romorantin. sună a vrăjitor celt; Asterix, unde eşti? Obleix? Idefix? şi plusez (poza 2)… cu perechea ajunsă dincolo de limitele raţiunii şi sensului meu da fi şi ajunge cândva; ea şi el, veşnici, parcă, străbunici, nu neapărat la postludiul unei lungi fericiri însă – cu siguranţă – acolo unde au vrut să ajungă; ea, revenită de la spital pe propriile’i … Continuă să citești fotografii povestite…

Magnum care au schimbat fotografia

Agentia de imagine Magnum a implinit 60 de ani. Slate Magazine, pentru care Magnum Photo publica de o buna bucata de vreme Today’s Photo, prezinta o colectie de fotografii care (se putea altfel?) au schimbat lumea: Hiroshima, James Dean plimbandu’se singur prin ploaie in Times Square, Fidel Castro in zilele revolutiei, Nixon vs Hrusciov, Malcolm X, Saigon, 1968 la Paris & Praga, Tien An Men, 11 septembrie 2001, zidul palestinian, razboaiele de astazi… Continuă să citești Magnum care au schimbat fotografia

Apolodor, best demolition

Ce-a fost verde s-a uscat, ce-a fost vechi, s-a demolat. Mi-era oarecum dragă, clădirea aceea uşor hidoasă. Mă leagă amintiri de ea. Primii paşi într-ale profesiei, primele contacte cu PC-urile, primele întâlniri cu Patriciu (pe atunci un liberal tânăr şi promiţător şi un viitor om de afaceri energic) şi cu regretatul Horia Rusu (singurul politican liberal 100% pe care l-am cunoscut), oamenii de la Pro FM împrăştiaţi, ulterior, prin toată lumea bună a presei audio & video, prima transmisie live în FMul românesc privat/comercial, nişte lifturi de poveste… mă rog, chestii fără relevanţă şi, oricum, long time ago. Cert e … Continuă să citești Apolodor, best demolition

Pescăreşte, dacă poţi!

Ar putea fi o ghicitoare, un concurs al cărui mare premiu (şi unicul, de altfel) ar fi o derogare de la regula înscrisă pe indicatorul din figura alăturată! Dar mi-e limpede că, aici, în fotografia ataşată, nu se poate citi. Nu se poate citi nici aici, nici la faţa locului (locul fiind în apropiere de oraş, într-o clasică destinaţie a pescarilor bucureşteni). Aşa că mă întreb: cum e posibil să respecţi indicatorul INTERZIS PESCUITUL NOAPTEA când nu poţi citi ce scrie pe el nici ziua în amiaza mare? Continuă să citești Pescăreşte, dacă poţi!