Die Strassen

Die Straßen. Toate străzile laterale ale Germaniei. Postarea asta este un note to self. O autoflagelare. Un exrecițiu de masochism. Un delir din carantină. O notiță de pandemie. Totul a pornit de Bundestrasse 3 și de la Deutsche Aleenstrasse. Așa a început căutarea, prin memorie și pe Google. Și am aflat că vreau după cum urmează: Die Bier und Burgenstrasse Die Deutsche Fachwerkstrasse Die Fehnroute Die Deutsche Limesstrasse Die Grimm Märchenroute Die Romantische Strasse Die Grüne Strasse / La route vert Der Vater Rhein Când ai coborât ultima dată de pe autostradă, în Germania? Când am plecat de la Köln, … Continuă să citești Die Strassen

The lonely Pope

Note de pandemie. Papa. Acum fix patru ani, pe 27 martie 2016, am fost la Roma. Fusese tare frig, în noaptea învierii catolice, și prea puțină lume s-a strâns să vadă pe ecrane ce se petrecea în biserica sfântului Petru.Dar duminică a dat soarele și-a fost cald. Și ne-am bucurat:Aruncându-și gândurile peste piață și lume, peste urbi et orbi, n-a rugat să ne rugăm pentru el. Patru ani mai târziu, același Papă se roagă singur în San Pietro, într-o Romă carantinată, cu covidul intra muros. View this post on Instagram EN: From this colonnade that embraces Rome and the whole … Continuă să citești The lonely Pope

Urbi, orbi et papalina

În imensa biserică sub cerul liber care este piața Sfântului Petru de la Vatican, un preot venit din cine știe ce parohie îndepărtată cu speranța că ceva bun i se va întâmpla, unul din mulțimea de participanți la slujba din duminica Paștelui catolic, l-a așteptat pe Papă cu o cutie în mână. O șpagă la vreun sfânt, o vorbă bună de la un înger păzitor, o rugăciune tot o fi aranjat omul, că, miracolo!, drumul Patriarhului a trecut fix prin fața sa, prin dreputul mâinii întinse în care ținea o cutiuță albă desfăcută. Prins cu mângâiat frunți de copii sau … Continuă să citești Urbi, orbi et papalina

Cu stropitu’

Cu stropitu’ Undeva în Mitteleuropa, băieții în călduri dar fără noroc pun mâna pe pușculiță și cumpără un parfum de la supermarket cu care se duc la fetele pe care le cred mari și la restul prietenelor.Le stropesc, așa se face într’a doua zi de paște, luni, ușor după prânz, pe la ora cafelei, în Mitteleuropa catolică și protestantă.Primesc la schimb un ou roșu, o felie de cozonac și, cel mai de preț, un pupic – dar, hm, de la bunicele care’și amintesc, dragele, cum le stropeau pe ele tineri de pe, e-hei, vremea lor.Nici nu mai contează cum miros la sfărșitul zilei bietele fete, undeva, … Continuă să citești Cu stropitu’