Viața a bătut filmul în cazul Coronavirus

Ce ne determină să ignorăm oamenii de știință, dar să facem plecăciuni în fața unor guru de Facebook? De ce dăm credit necunoscuților care au probleme să pună cratima la locul ei și i-ul potrivit acolo unde trebuie?

Când actualul episod din istoria omenirii își va fi găsit loc în manualele de istorie, numele lui Boris Johnson nu va putea lipsi. Fie și doar într-o notă anecdotică, date fiind circumstanțele care l-au determinat să își reconsidere politica guvernamentală față de ceea ce premierul britanic numește acum „cea mai rea criză de sănătate publică a unei generații”.

Dar dacă Boris Johnson nu ar fi trecut personal prin episodul infectării cu virusul corona? Ar fi continuat să caute succesul politic facil, acceptând să le facă pe plac votanților nesofisticați și să ignore dimensiunea reală a problemei? Dacă ar fi prelungit indiferența, cât de mare ar fi fost, la circa 100 de zile de la izbucnirea pandemiei în Europa, bilanțul britanic, trecut în ciuda tuturor încercărilor de a stăvili extinderea crizei sanitare de 30.000 de victime – sau, poate, limitat la acest nivel tocmai datorită restricțiilor venite după ce populismul ieftin a trecut prin mașinării de ventilație și resuscitare medicală?

Nedumeriri care pot fi la fel de ușor transportate și în celălalt capăt al Europei, dar și în fața Parlamentului din Michigan. Sau în piețele din Germania unde, în weekendul trecut, și-au dat întâlnire pâlcuri de neonaziști și extremiști de stânga, antivaxiști și putiniști și antisemiți, dar și liberali rătăciți, dezamăgiți că nu sunt luați în seamă. 

Conspirațiile „disciplinează” inamicul

Libera circulație a ideilor și, implicit, accesul ușor la ele, nu au deșteptat omenirea, așa cum s-a crezut că o va face internetul. Dimpotrivă, democratizarea spațiului de exprimare a fragilizat imunitatea omenirii la manipulare și dezinformare.

Construcții a căror logică este voit fracturată, fărâme de adevăruri, ipoteze ușor de înghițit fără a necesita digestie și teorii care deculpabilizează cititorul în fața propriului eșec sunt combinații de succes în fantasmagorii de larg consum. Există, pentru fiecare potențial client, o nadă în devălmășia de acuzații aduse forțelor care modelează în secret mersul lumii. Un secret însă mereu atât de ușor de decriptat, cum spune sociologul Barbu Mateescu, într-o recentă analiză, „din fața unei tastaturi în Onești, la bere într-un birt în Satu Mare sau într-o discuție la coadă la pâine în Turnu Măgurele” – chiar dacă cei mai puternici locuitori ai planetei au investit sume titanice și energiile să depopuleze planeta, să interzică usturoiul, să-i implanteze un cip unei pensionare furioase din Leipzig, să-i înfigă rapperului britanic M.I.A. un vaccin. Căci, nu-i așa?, această epidemie vine tocmai din nevoia multinaționalelor farmaceutice și a lui Bill Gates de a vinde repede și în volume uriașe niște produse care le vor umple conturile.

„Aceste abordări reprezintă, în orice societate, tendința unora de a da sens unei realități excepționale, greu de înțeles și de asimilat”, crede Mirela Iamandi-Stimus, doctor în comunicare politică la Centrul pentru Studii Strategice și Diplomatice de la Universitatea Florida de Sud. „Viața noastră este bulversată acum de un inamic uriaș, invizibil, abstract. Asistăm la un fel de „împrietenire” cu realitatea, la o „disciplinare psihologică” a acestui inamic imprevizibil, atunci când ne uităm la explicații de tip conspiraționist.” E mai simplu să crezi că un dușman a fost construit special decât să accepți că natura este surprinzătoare. E mai la îndemână să îți imaginezi că cineva aranjează lucrurile, niciodată întâmplătoare, decât să pleci urechea la oameni care și-au dedicat viața studiilor științifice. E mai confortabil să te lași dus de val decât să faci efortul de a păstra linia de plutire și direcția. Cercetătorii îți demonstrează că ai resurse de înțelegere limitate, ceea ce nu este nici o rușine, nici un păcat. Proorocii de Facebook, în schimb, îți dăruiesc accesul la deslușirea divină. Iată, e doamna aceasta cu părul răvășit, virală pe Facebook, se plimbă cu pixul peste ecranul unui laptop și traduce dintr-un tabel, ca să ne luminăm mai repede: „Guvernele și parlamentele lumii… uite, la economie, vedeți, banda asta neagră, cum se va distruge totul, și aici la imaterial, adică la tot ce e material… Și trecem mai departe, că sunt lucruri și mai interesante! Aici scrie Scenariu. V-am spus! V-am spus eu odată că această pandemie este regizată, ca un scenariu”.

Inocenți și ticăloși

Într-o clasificare propusă de Ioana Avădani, președintele Centrului pentru Jurnalism Independent, doamna cu părul răvășit pare mai degrabă încadrabilă în categoria „Inocenți”. Este vorba despre cei care cred cu tărie teoriile pe care le lansează sau multiplică și care „fac parte din marea dezbatere de idei, din conversația universală. Sunt savanți îndrăgostiți de studiile lor, studii eronate care dau rezultate aparent coerente – dar care se dovedesc ulterior nereproductibile, ipoteze de lucru seducătoare, chiar dacă improbabile”.

Ceilalți, cum ar fi acel fost candidat la Președinția României, Viorel Cataramă, suficient de potent financiar pentru a nu fi suspectat că are nevoie de publicitate ieftină pentru a-și asigura o bătrânețe liniștită și care s-a oferit să se contamineze pentru a demonstra că toată pandemia este o mare minciună, vin dintr-un alt film. „Există o dorință de popularitate, călcând sau utilizând nemulțumirea oamenilor ca pe o trambulină”, spune eurodeputatul Nicolae Ștefănuț, de la Renew Europe, membru în Comisia pentru Sănătate Publică din Parlamentul European. „Să-i spui cuiva că această criză nu a existat, că victimele nu sunt reale, că nu sunt 80.000 de morți în Statele Unite sau 30.000 de morți în Marea Britanie sau în Italia în condițiile restricțiilor, să spui aceste neadevăruri este iresponsabil. Am văzut astfel de afirmații și în zona conservatoare sau de extremă dreaptă a spectrului politic românesc.” 

Vocile care relativizează gravitatea situației spun că, de fapt, statisticile sunt mincinoase și că cele mai multe victime ar fi murit din cauza bolilor de care sufereau. În cinismul acestei explicații se poate întrezări o altă simplificare la fel de plauzibilă, la o adică: un pacient suferind de orice altă boală nu a murit pentru că nu și-a primit (din neglijență sau reavoință politică) tratamentul, ci pentru că suferea de boala pentru care i-a fost furat dreptul de a primi medicația potrivită.

Și ajungem la a doua categorie de conspiraționiști, din clasificarea Ioanei Avadani: la „Ticăloși”. Sunt cei care „lansează astfel de teme știind prea bine că sunt false, care urmăresc ori un câștig personal, ori unul – să-i spunem – instituțional. Îmi aduc aminte de niște interviuri făcute de cei de la New York Times cu foști agenți ruși, care spuneau că aveau normă la KGB să inventeze teme pentru campanii de dezinformare”.

Să ne îndoim, mai ales de noi înșine

„Există un interes al unor state noneuropene de a înfrânge actualul sistem internațional și de a rearanja lucrurile în favoarea lor. Am observat, de exemplu, cum Kremlinul încearcă să profite de orice criză, inclusiv sprijinind, acum, retorica Beijingului. Iar multe din sursele de manipulare și răspândire a dezinformărilor sunt deja locale, inclusiv în România”, este de părere și Nicu Ștefănuță, care amintește de un raport al task force-ului Uniunii Europene asupra manipulărilor media, realizat înainte de pandemie. Documentul enumera cele mai frecvente ținte ale propagandei și dezinformării: UE, Bill Gates, comunitatea LGBTI, guvernele vestice. Sună cunoscut? Mai urmează tehnologia 5G, care (nu-i așa că nu știați?) vine de la penta (5) și gram. Steaua în cinci colțuri – masoneria sau sataniștii. 

De unde terenul fertil pentru valul uriaș de manipulări? „Este o dinamică clasică de traumatizare perpetuă la care este supus acest popor, pentru că, în anii ‘90, personaje triste nu au vrut lustrație și pentru că poporul a vrut schimbare, dar nu a vrut-o, de fapt”, spune psihologul George Agafiței. „Orice forță are nevoie de un dușman și, atunci, tot ce e avangardist, proeuropean sau prooccidental e trădătorul de serviciu. Nici nu mai contează că avem sau nu filtru și gândire proprie și putem discerne. Evident că, la rândul nostru, îi considerăm pe arhaizați sau etnocentriști niște bătuți în cap, spălați pe creier, cerșetori la visteria țării, etc. Nimic nou sub soare. Așa e de la 1848 încoace. Între timp, paranoia combinată cu schizofrenia pe canale de comunicare gen Facebook au creat cel mai cool cadru de manipulare pentru analfabeții funcționali. Sorin Ovidiu Vântu, de exemplu, ar avea zeci de mii de distribuiri la un mesaj despre conspirația vestului prin coronavirus.”

De ce fac un Cataramă sau un Vântu așa ceva? „Scopul unei campanii de dezinformare”, explică Avădani, „nu este de a ne convinge de ceva – aia e treaba propagandei.” Dezinformarea vrea să ne „ajute” să ne îndoim de tot, în principal de capacitatea de a ne gestiona viețile, de a avea un control oarecare asupra a ceea ce ni se întâmplă. „Una dintre valorile comunitare majore – antropologicește vorbind – este „rânduiala”, care face viața predictibilă și timpul măsurabil. Dezinformarea instituțională asta vizează: spargerea rânduielii. Inocenții și Ticăloșii sunt capete ale spectrului, între ei există nuanțe și grade. Și mai există, evident, paranoicii”, punctează comunicatorul și doctorandul în antropologie Ioana Avădani. 

„În raționalitatea conspirației, Coronavirus ARE sens și este controlabil, ca orice experiment. Scenariile fanteziste cu cipuri și obiective oculte sunt expresia acestei disonanțe cognitive. Știința ne spune însă altceva, că epidemiile pot izbucni aleatoriu și că realitatea poate alerga uneori înaintea imaginației. Viața a bătut filmul în cazul Coronavirus și asta e greu de acceptat”, conchide Mirela Iamandi-Stimus.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.