– Bună ziua, am venit să…
– Mergeți dumneavoastră peste drum să plătiți.
– Bună ziua, am venit să plătesc…
– Mergți dumneavoastră în celălalt capăt, să depuneți o cerere de plată.
– Bună ziua, am venit să depun o cerere de plată.
– Mergeți dumneavoastră afară să completați formularul standard.
– Bună ziua, dumneavoastră aveți formularele standard?
– Doi lei.
– Sigur, poftiți.
– Nu, nu aici, noi nu lucrăm cu bani. La caserie. În subsol.
– Bună ziua, am venit să…
– Bani ficși, vă rog…
– N’am.
– Mergeți dumneavoastră la buticul de vis-a-vis, au acolo să vă schimbe.
– Bună ziua, vă rog să’mi schimbați zece lei.
– Nu se poate!
– Haideți, doamnă, vă rog…
– Nț!
– Bine. Dați’mi, vă rog, o cutie de chibrite.
– De zece bani sau de 25?
– De zece.
– Mai mărunt nu aveți?
– Nu am!
– M’am întors, doamnă, am bani ficși.
– Vedeți că se poate?
– Bună ziua, am revenit, am achitat formularul standard.
– Semnați aici.
– Bună ziua, am…
– Ați completat? 
– Evident.
– Taxa de zece lei costă cinci lei. Următorul!
– Bună ziua, am revenit să…
– Îmi pare rău dar nu vă pot fi de folos, a fost o pană de curent și a căzut sistemul centraliza. Nu merge în toată țara. Reveniți mâine.