Grecii stau la coadă la bancomate de zile bune, nu de ieri seară. Băncile grecești suferă de hemoragie de lichidități. Guvernul Tzipras nu a catadicsit până azi dimineață să introducă instrumente de control a circulației banilor. Cică ar fi o contradicție să controlezi fluxul de lichidități într-o uniune monetară, argumenta nu mai departe de ieri Varoufakis. Curat consecvență, de altfel.

În realitate, Tzipras & co nu aveau nici un interes să streseze populația. Băncile comerciale elene nu rămăseseră până acum cu teșchereaua goală. Furnizorul comunitar de valută a tot pompat nebunește în băncile grecești. Banca Centrală Europeană a finanțat astfel, indirect, exodul de euro din sistemul bancar („Sag mir wo die Euros sind”, ar spune Marlene Dietrich) și chiar din Grecia. BCE a născut pui morți, cum ar veni: banii (cam ireali) or să dispară din circuit.

‘No money here, only love’ sign on an ATM in Mykonos #Greece #GreeceCrisis @BBCNews pic.twitter.com/ApKopjzf3q

— Kieran Jaye (@KieranJaye) June 29, 2015

Tzipras a făcut, în timpul acesta, ușor pe haiducul, mutând riscul de la depunători către bănci. Care bănci au aflat azi noapte că nu mai primesc lichidități de la BCE.
Și cam aici s-a terminat basmul cu haiducia lui Tzipras.

Nimeni, niciodată, n-a fost haiduc pe banii lui. De ce ar fi Tzipras? Restul e junglă: cine a prins să scape s-a salvat, cine nu, kαληνυχτα! Darwin salută din mers cea mai ortodoxă dintre națiunile drept credincioase de sub mândrul soare de pe cer.

În septembrie 1944, după ce ocupantul german a fost înfrânt în Peloponez și lăsat să plece cu coada între picioare, partizanii greci s-au întors la Meligalas și s-au pus pe linșat conaționalii care au colaborat cu Guvernul pro-nazist al lui Rallis. Nu știu dacă are sau nu vreo legătură cu prezentul continuu. Dar mi-am adus azi dimineață aminte de acest episod din lungul șir de tragedii fratricide elene.

PS: cam așa arată în acest moment contabilitatea Greciei.