ϕ

Am purtat atâta amar de vreme cu brio crucile altora. A venit vremea să mă sui pe crucea mea – și să mi se ierte greșalele mele, nu?


Dacă pe a altuia am tot dus’o și am putut privi în ochi împrejuru’mi, păcatele mele de ce nu ar fi demne de crucea lor, mai aproape de mântuire decât tot ce’am ispășit în numele altora în trecut?

Pentru ei am pătimit fără vină. Pentru vinile mele mă plec în rugăciune.

Fiecare are dreptul, în viața, la un ϕ giratoriu!


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.