Ochii frumoşi ai Canadei. Cei mai frumoşi.

Deşi vântu’mprăştie flăcările’n care arde ţara, baba din mine a găsit un pieptene în cutia cu minuni a lui Dinu Lazăr, un set de fotografii cu oameni care nu mai sunt pentru că ţara aia care arde în vânt i’a omorât cu zile. Nişte copii seropozitivi dintre mulţii năpăstuiţi în România fără ca, până astăzi, cineva să fi plătit pentru asta.

Şi mi’am adus aminte brusc de Canada, de ochii ei care, poate că e o apreciere subiectivă sub apăsarea amintirii, mi’au rămas în amintire ca fiind cei mai frumoşi ochi de fetiţă de care’mi aduc aminte, de inocenta ei neştiinţă. La cei doi ani ai ei îşi purta virusul – da, imunodeficitar- fără să aibă habar că i se întâmplă ceva. Un individ care, prin natura sângelui, infectat, îi este tată adusese sida în acea familie fără să spună nimănui că e bolnav, îmbolnăvindu’şi concubine şi pe copiii comuni. Iar acel individ nu păţise nimic, cel puţin atunci, în 2006 când am ajuns eu (dus de o campanie pe care o administra Diana Nistor Fiori) în satul lor din arşiţa Dobrogei. Deşi copii şi mama erau înregistraţi ca seropozitivi şi se ştia şi cauza, instituţiile statului nu se sinchisiseră să îl atunce după gratii pe acel criminal cu premeditare. Un individ trăind la marginea societăţii care a condamnat la moarte mai multe persoane aflate tot la marginea societăţii nu este un caz pentru procurorii români, preocupaţi prea des să administreze probe sensibile care pot atrage beneficii extrasalariale odată cu muşamalizarea lor.

Paranteză:
Nadja Benaissa este una dintre fetele trupei No Angels care a rupt gura adolescentelor germane pe la începutul mileniului, cu puţine hituri dar excelent vândute, şi datorită megapublicităţii de care a beneficiat castingul. Acum un an şi ceva, Nadja a fost arestată sub acuzaţia că nu şi’a informat mai mulţi parteneri cu care a făcut sex neprotejat că este seropozitivă.
Există şi o cealaltă faţă a acestei monede – şi sună astfel: ce căutau respectivii să facă sex cu o minoră?

Am mai fost o dată la ea, împreună nişte oameni minunaţi şi cu mesajele bune ale altora la fel de speciali. Data viitoare când mai ajung în Dobrogea – dacă mai ajung vreodată – am să mă opresc în satul acela prăfuit de seceta veşnică. Nici nu îndrăznesc să sper că aş mai putea să’i văd ochii.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.