Cafeaua dinainte…

El, 50şiceva de ani, aer de funcţionar în administraţia centrală, pantaloni de stofă, cămaşă regulamentară, servietă standard.
Ea – pe la 30, înaltă, blondă chimic, rochie scurtă, picioare lungi.
Ea ajunge prima, el mai apoi.
Beau câte o cafea, mănâncă, fiecare, câte o salată, mai dau nişte telefoane, el dă nişte explicaţii („l’am căutat, nu era acolo, am plecat, i’am lăsat vorbă”), el povesteşte de Oprescu, ea se preface profund impresionată, glumesc discret, zâmbesc aferent.
El cere nota de plată, scoate ochelarii de vedere, plăteşte, pun amândoi mâna pe telefon, ea vorbeşte ca o blondă de circa 30 de ani, discret, tonul lui are inflexiuni umil-milităreşti. Ea nu se aude, se aude el: „Auzi, te superi foarte tare dacă nu vin astăzi? Bine… bine… bine… Spune’i, te rog, domnului general că am o problemă”.
Pleacă împreună. Ţinuta ieşirii din scenă trădează… Îi trădează…

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.