Dă’mi’o înapoi!

La început a fost despărţirea de Ionică. Dureroasă, ca orice despărţire.

Mai apoi a fost umblatul brambura în căutarea unui înlocuitor de pripas.

Şi a urmat paradoxul: pleci să’ţi găseşti maşină şi te întorci cu bicicletă.

Au fost zile faine, într’o frumoasă cârdăşie cu noua mea prietenă care, mare bucurie, mai era şi alb-violet.

Şi’a venit şi ziua în care, dintre toate bicicletele parcate în rastelul de biciclete al gării Nippes, cineva şi’a găsit fericirea vieţii în a pleca cu a mea. O rablă de bicicletă second-hand, pe care vânzătorul o oferea, cu 50 de euro, celor interesaţi să o cumpere pentru piese de schimb.

Nu mi’a furat doar bicicleta alb-violet, mi’a furat şi dimineţilor câte 20 de minute.

Olandezilor, ocupanţii germani le’au confiscat, în cel de’al doilea război mondial, bicicletele. Şi azi, la 65 de de ani de la căderea Berlinului, când întâlneşte un german, înainte de a se lansa în interminabile discuţii contradictorii pe tema fotbalului, olandezul îi spune „Dă’mi înapoi bicicleta!”.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.