All you need is laugh

M’a luat de mână şi mi’a cerşit să intrăm. Îi promisesem că’ntr’o seară ne’om duce. Haaaaaaaai… doar i’am promiiiiis! Era chiar ultima seară. Ultima reprezentaţie. Ultimele două bilete de la casă. Şi chiar ultimii bani din buzunar.

A meritat fiecare cent.

Numere obişnuite de circ. Fără fiare. Nişte cai şi ponei, în rest, oameni. Oameni minunaţi. Un hohot prelungit de râs, întrerupt cu clipe în care ţi’ai refuzat, pur şi simplu, respiraţia. Pentru a o lua de la capăt cu râsul, şi mai şi…

Nici nu mai ştiu de când n’am mai fost la circ. Dar am trăit împreună ore fantastice. A avut unul dintre acele momente „time of his life”. E, încă, sub efectul serii de duminică.

Roncalli. O poezie de circ.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.