El intelectual reciente

Intelectualul stă pe tuşă, priveşte, cântăreşte şi, de la anvergura posturii sale de lider de opinie al societăţii civile, intervine, arbitru al eleganţei, pentru a corecta devirerile.

Ma opun sa fiu considerat ca intelectualul cuiva, eu sunt un intelectual public şi liber (…)

E limpede & corect chiar dacă, poate, sună redundant. El, cu adevărat, aparţine cetăţii, pantheonului naţional, patrimoniului de înţelepciune al umanităţii. El e elita. E farul. Instanţa morală. Modelul şi modelatorul.
Ceea ce, desigur, nu’l poate împiedica să simtă. Să aibă afinităţi. La o adică, nimic nu’l poate opri să se afilieze. Dar chiar şi atunci, asumându’şi afilierea, nu poate fi mai presus de morală. De etică. De înţelepciune.

(…) il sprijin pe preşedinte în lupta lui împotriva oligarhilor, în lupta sa pentru reformarea statului.

Bun şi asta. Cineva trebuie să o facă. Iar dacă, din turnul său de fildeş, Filosoful coboară în palatul Principelui, o face pentru a ţine pe linia de plutire corabia princiară şi a aduce lumină printre cei ignoranţi. Poate că, în agnosticismul nostru, nu înţelegem lucrurile în întreaga lor grozăvie. Se poate, nu neg.

Principele e un actor, suita sa la fel. Sunt pătimaşi. Au gustat din putere. Vor puterea. Joacă pentru ea. O apără. Şi-o apără.
Puterea, ne’a învăţat Filosoful, corupe. Dacă Principele şi’l apropie pe Filosof, se cuvine să se lase modelat de acesta. Căci de bufoni îi e curtea plină.
Mai trist, însă, devine atunci când, coborât din turnul său de fildeş, Filosoful se scârbeşte într’atât de ignorantul vulg încât începe să’l dispreţuiască într’atât încât îi interzice să gândească altfel.
Iar când nu Principele e modelat de Filosof ci invers…

Filosoful modelat de Principe ne dispreţuieşte într’atât încât i’a permis Creatorului, care nu bate cu parul, să’i tulbure minţile. În scârba lui faţă de vulgul ignorant, Filosoful a uitat că cetatea lui nu mai este doar o simplă turmă de bizoni sau doar o şleahtă de bufoni. Şi a uitat că cetatea lui nu mai este izolată sub un clopot de sticlă.

În dispreţul lui, Filosoful a uitat că, de aproape un deceniu, trăim în secolul 21. Nu i’a spus nimeni lui, Filosofului, că, Dumnezeule, interviul din LaVanguardia e la doar un click distanţă de ochiul vulgului?

Când el, modelatorul şi modelul, elita şi monumentul naţional de înţelepciune, îşi pune în gând să’mi jignească inteligenţa, mie, cetăţeanului oarecare de’a cărui identitate n’are habar dincolo de statistici şi demografie, şi când se exhibă public în vreme ce se scaldă în ligheanul cu ipocrizie, nu mai aştept nimic de la Principe. Nici de la bufon, nici de la curteni. Şi nici cetăţii nu’i mai pot cere prea multe.

PS: şi mă mai sperie ceva – cele petrecute în ceasurile din urmă vin chiar înainte de lăsarea la apă a celui de’al doilea mandat; dacă aşa arată teaser-ul, nici nu am curajul să mă gândesc la ce’ar putea urma.

Un gând despre “El intelectual reciente

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.