imi bate in cap
noaptea orologiu,
metronom sacadat prin linistea
disperanta.
imi cad stelele in cap.
(privesc tavanul si nu’i cerul,
privesc cerul si nu ‘i tavanul).
imi aud inima prea abuziv de adormita
in ciuda’mi dormind.
un chibrit, va rog.
un chibrit.
sa ard
sa ard (o clipa, doar)
sa ard
si-apoi, de voie, de nevoie, de e nevoie, sa ma
sting…
ai lipsit doua saptamani si dup’aia ceri chibrit? sa-ti dai foc?
corect. subscriu la ce spune Doru 😀
doar sa arzi ai voie…sa-ti fie clar! 😉